„My name is Barry Allen and I’m the fastest man alive.” Așa încep multe dintre serile perfecte pentru mine. Mai sunt unele care încep așa: „War. War never changes,” dar asta presupune o zi normală și mult timp liber la dispoziție. Mă consider un mare consumator de filme și seriale cu supereroi, din păcate nu am avut timp să citesc toate comics-urile. Nu mă uit la Game of Thrones, prefer board game-ul și cărțile. N-am putut să înghit mizeriile de Jessica Jones, Supergirl sau Legends of Tomorrow, dar Daredevil cred că surprinde perfect imaginea justițiarului uman, adică cel care trebuie să se ducă la birou să-și câștige pâinea, iar noaptea să ia răul la bumbăcit pe cale ierarhică.

Am să fac o blasfemie și-am să spun că-mi plac atât caracterele din universul DC Comics, cât și cele făcute de Marvel. Jessica Jones și Daredevil aparțin unviersului Marvel, dar Arrow și Flash sunt DC Comics 100%. Pentru mulți dintre voi poate părea ciudată această apartenență la cele două universuri. Nu-i așa că cel mai bine ar fi să nu ne gândim la asta și să le spunem simplu „filme cu supereroi?” N-am nimic împotrivă, dar sper ca blestemul de care suferă producțiile DC Comics să nu le afecteze și pe cele Marvel.

Ultimul film din universul DC Comics, cu adevărat valoros, pe care l-am văzut este Batman: The Dark Knight. Deși mă doare să recunosc, Man of Steel, Batman v Superman: Dawn of Justice, și Suicide Squad sunt soulless. Întotdeauna am apreciat actorii care au reușit să întruchipeze aproape perfect acești supereroi de benzi desenate. Nu cred însă că vom avea un Batman mai bun decât cel jucat de Christian Bale. E valabil și pentru Superman. Pe Christopher Reeve nu-l va egala nimeni prea curând.

Ideea asta de a face aceste filme cu supereroi mainstream se pare că dăunează foarte mult pentru că sunt eliminate sistematic aproape toate aspectele ce fac aceste caractere interesante. E ca și cum aș filma o marionetă îmbrăcată într-un costum albastru care zboară și din când în când mai trage cu lasere din ochi. N-am înțeles nimic din Batman v Superman și nu am văzut nimic nou. Înțeleg că adaptarea unui film la un univers de benzi desenate atât de mare necesită o muncă titanică, dar dacă nu poți să faci asta nu mai bine te retragi și lași pe altcineva care știe că poate?

Nu, pentru că trebuie să iei cele câteva zeci de milioane de la Warner Bros. Am început să cred că noi suntem de vină pentru că cerem filme cu supereroi în fiecare an. Ba chiar de două sau trei ori pe an dacă se poate. Ei bine, în ultimii trei ani nu am văzut un film bun cu personaje din universul DC Comics. Noroc cu Deadpool de la Marvel care a salvat jumătatea asta de deceniu.

Aș merge și mai departe și aș spune că cine se ocupă de managementul francizelor DC Comics în acest moment este incompetent sau interesat doar să facă bani. Pentru că îmi plac și jocurile cu supereroi, nu doar filmele și serialele, am mai descoperit ceva. Cu mici excepții, mai toate jocurile cu eroi din Marvel și DC Comics sunt niște mizerii lugubre. Titlurile pe care le-aș cataloga ca fiind excepții sunt Injustice, Batman: Arkham Asylum și Batman: Arkham City. Deși nu-mi pare rău că am dat banii pe Batman: Arkham Knight, cred că Warner Bros. a început să-și bată joc de această franciză.

Ultima dudă se numește Batman: The Telltale Series. Un joc cu multe probleme tehnice de care s-au plâns mulți cumpărători. Ce bine că multe din ele au fost remediate în cele câteva zile scurse de la lansare. Era de așteptat însă, cine naiba mai testează jocurile înainte să fie lansate pe piață? În niciun caz publisherii mari. Sper din tot sufletul ca Injustice 2 să nu fie afectat de această boală de care s-au molipsit marile companii din industria de gaming.

Goana după bani elimină calitatea, și chiar dacă Warner Bros. o să facă o căruță de bani în următorii câțiva ani, pe termenul lung această politică se va dovedi falimentară. Trăiesc cu speranța că ceva se va schimba și că Wonder Woman va fi mai mult decât o dramă siropoasă cu multe efecte CGI. Din păcate sunt prea optimist și am să-i dau dreptate lui Oliver Queen: „once you let the darkness inside, it never comes out.”